Televiziunea și radioul din România

Platformele online cu capacitate mare de stocare (așa cum este Youtube) au început să transmită în sistem de streaming. Acesta este un concept care îi permite unui utilizator să vizualizeze conținut în timp real (transmisie în direct), exact ca și cum ar urmări o emisiune Tv live.
Ce înseamnă un astfel de lucru? Ca un deținător al unui canal de pe o astfel de platformă nu va mai urca un videoclip înregistrat, ci va realiza acțiunea din respectivul clip video în direct, astfel încât toți următorii lui să poate experimenta în timp real tot ceea ce se întâmplă.
Practic, discutăm de un flux video în format continuu, fără descărcare, ceea ce înseamnă spațiu neocupat pe hard disk sau în memoria telefonului. Mai mult decât atât, este o modalitate excelentă anti-copiere conținut și redistribuire în mod ilegal.
Din ce în ce mai multe canale aleg această metodă, de la muzicieni celebri și până la gamerii care își joacă live diversele partide virtuale. Compresia de date este compactată la maxim, astfel încât utilizatorul să nu consume foarte mult din pachetul de date de care dispune.
Desigur, problemele care pot surveni în timpul unei astfel de transmisiuni sunt legate de dispariția semnalului audio sau cele legate de lag-urile de conținut video. Așa a apărut și soluția pentru acest tip de probleme, care este rezolvată cu ajutorul unui “buffer” ce asigură continuitatea până când este primit un nou pachet de date din partea transmițătorului.
Imaginează-ți modul de funcționare a acestui serviciu ca în cazul unei camere de monitorizare a activității din magazin. Principiul este asemănător, așa că, îți va fi foarte ușor să înțelegi cum funcționează streaming-ul live.
Așa cum o cameră transmite imagine în timp real, tot așa funcționează și streaming-ul; doar că în acest mod se pot transmite mai multe genuri de conținut, de la muzică și până la optimizarea în timp real a unor dispozitive mobile.
Pentru că acest concept face totul să fie posibil la un alt nivel, mult mai spectaculos!

Anul 1924 aducea la nivel mondial lansarea primei televiziuni (în SUA), aceasta dovedindu-se în timp o atracție care va învinge marele competitor – cinematograful.
Nu a primit prea mari șanse la început, pentru că nu putea concura cu acesta, dar, lansarea și în Marea Britanie (1932) a dat semnalul că această invenție are șanse mari de a prinde la public.
România, ca stat progresist, nu a reușit să-și lanseze serviciul de televiziune decât în anul 1956, iar lipsa unei infrastructuri adecvate a făcut ca transmisiunile să fie realizate în direct.
Ulterior, programele au început să fie din ce în mai variate, de la filme și până la știri, ca mai târziu, aceasta să evolueze de la transmisiunea alb/negru către cea color (1983).
TVR rămâne un simbol al televiziunii din România, programele 1 și 2 fiind printre puținele plăceri vinovate care au fost permise de regimul comunist până în anul 1985 (perioadă în care intervalul de transmitere a programului, în mod cumulat, de-a lungul unei zile, era de maxim 2 ore).
Anul 1990 a reprezentat întoarcerea la 360 de grade a televiziunii din România, care a început să transmită liberă. 1991 marchează lansarea primei forme de televiziune privată (SOȚI), aceasta fiind urmată de Antena 1 (1993), Tele 7 ABC (1994) și Pro Tv (1995).
Acesta este momentul zero al televiziunii din România, care începe să se diversifice la nivel de conținut transmis, care investește în producții proprii ce sunt apreciate și peste hotare (premiul Emmy primit de PRO Tv este o dovadă a aprecierii internaționale).
Acum, televiziunea din țara noastră înseamnă modalități variate de divertisment, transmisiuni non-stop, conținut categorisit pe diverse grupe de interes și posibilitatea de a alege în mod liber ceea ce îți dorești să vizionezi.

Lansat în eter în 1928, primul post de radio al țării a constituit ani de-a rândul, singura formă de rezistență împotriva regimului comunist. În momentele în care televiziunea din România avea un program restricționat, de numai 2 ore, radioul a constituit unică modalitate prin care ascultătorii români beneficiau de acces la cultură (piese de teatru, informații, muzică, etc.).
Evoluția posturilor de radio, a celor de Actualități, Antena Satelor, Muzical și Cultural care pot fi ascultate astăzi din partea Radiodifuziunii Române a constituit singura armă pusă la dispoziție românilor oprimați de regim.
Nu trebuie uitat nici aportul postului Radio Vacanța, care emitea pe litoralul românesc și care a oferit multiple modalități de relaxare celor aflați în concediu pe malurile Marii Negre.
Fără această formă de rezistență culturală, mulți dintre români nu ar fi trecut cu bine peste perioada de tristă amintire.
Anii ’20 au constatat primele încercări românești de radio; destul de timide și pe o arie de acoperire restrânsă, acestea puteau fi privite că niște manifestări ale unor amatori, decât ale unor profesioniști.
Cu toate că, printre aceștia se regăseau figuri marcante (inginerul Emil Pătrașcu), perioada de tatonare a terenului a durat până în 1928.
Un an mai târziu vor fi lansate primele emisiuni care încă se mai regăsesc în grila de programe a postului de radio public, fiecare în parte fiind dedicat unei anumite categorii de ascultători (Ora veselă, Ora Copiilor, Teatru Radiofonic).
Genul acesta de programe era completat cu o serie de cronici, documentare și emisiuni poetice și muzicale, astfel încât să fie acoperită o plajă cât mai variată.

Anul 1990 marchează momentul în care libertatea cuvântului capătă sens și în România, în special la nivel de televiziune. Postul național TVR este singurul canal TV care va domină piața românească de televiziune până în anii 2000.
Treptat, începând cu anul 1991 (când este lansat în eter prima televiziune operată în sistem privat, SOTI) și continuând cu 1993 (Antena 1), 1994 (Tele 7 ABC), 1995 (Pro Tv) și 1997 (Prima TV), țara noastră începe să capete identitate în materie de televiziune de calitate.
De la nominalizări și până la câștigarea unui premiu EMMY (2008) de către Pro Tv, an de an, televiziunile din România își îmbunătățesc conținutul oferit telespectatorilor. Iar lansarea pe piața românească a unor posturi TV de tip premium, precum HBO sau Netflix, nu a făcut decât să crească calitatea a ceea ce poate fi urmărit la televizor.
De aceea, în 2019, se poate spune că România dispune de posturi TV de top, pe toate segmentele, de la cele generaliste și până la cele sportive, muzică și de știri. Intervalul orar 19-23 intensifica lupta pentru supremația pe piața românească de televiziune.
Este perioada de timp în care oamenii se așează în față televizoarelor, unii dintre ei preferând programele care furnizează știri, în timp ce alții se orientează către cele de divertisment și relaxare.
Desigur, unul dintre cele mai importante momente ale zilei este cel în care au loc transmisiuni sportive, mai ales cele în care sunt implicați sportivi români, fiind preferate în dauna programelor obișnuite.

Românii sunt pasionați de poveștile de viață transpuse pe micile ecrane sub formă de seriale. De la dramele indiene, turcești și sud-americane și până la creațiile de comedie și acțiune, o întreagă Românie se uită în prime time la astfel de producții.
Unii dintre telespectatori ajung să se identifice cu poveștile respective, așa se și explică faptul că mai nou, românii au devenit pasionați de reality-show-urile prezentate sub formă de seriale.
Până nu demult, la putere erau telenovelele de origine sud-americană, numai că astăzi, la mare căutare sunt poveștile cu iz de Bosfor.
Indiferent de originea (autohtone sau de import) sau subiectul lor, serialele care sunt difuzate zilnic pe posturile românești de televiziune sunt mereu în topul celor mai urmărite programe de divertisment.
Cum era aproape imposibil că primele trei televiziuni din România să nu dețină un serial de top, iată că, lupta pentru supremația în această zonă se dă tot între Pro Tv, Antena 1 și Kanal D.
Primele două televiziuni ale României au intrat demult pe zona de producție, așa că, seriale precum “Las Fierbinți” și “Fructul Oprit” (producții locale) se bucură de cel mai ridicat nivel de succes.
Cu siguranță, cel mai bine poziționat serial românesc din toate timpurile (Las Fierbinți) are lună de lună, în perioada de difuzare un nivel de rating foarte ridicat (în 2018, valorile minime au fost de 8%, iar maximele de 12, 4%).
De altfel, postul este lider de audiențe all-time, producții precum "State de România" sau "La Bloc", fiind și în reluare, printre cele mai vizionate.
Antena 1 încearcă să vină în forță pe această nișă, iar succesul obținut de telenovela românească (de inspirație turcească), “Fructul Oprit” (cu o echipă de producători și actori care au lucrat mult timp cu posturile Pro Tv și Acasă Tv) aproape că a ajuns din urmă producția Las Fierbinți.
Nivelul de rating a fost de 7, 5% în 2018, iar în 2019 (Aprilie) a înregistrat 6,9%.

Se poate spune, fără niciun dubiu, că românii sunt devoratori de televiziune. Iar cifrele date publicității susțin acest lucru: nu mai puțin de 99, 6% dintre români dețin un abonament de cablu (valoarea totală a sumelor încasate de distribuitorii de servicii TV fiind de cca 15, 6 miliarde Ron, la nivelul anului 2017).
Mișcările pe piața românească sunt din ce în ce mai intense, “lupta” pentru supremație dându-se între RDS-RCS și UPC, la început, ca mai apoi să intre pe piață Telekom și Orange. Astăzi, românii sunt preocupați în mod concret de calitate serviciilor pe care le primesc din partea distribuitorilor de televiziune prin cablu, așa că, 60% dintre aceștia ar fi dispuși să plătească sume suplimentare pentru a se delecta cu programe calitative, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al calității imaginii furnizate.
Rețele de cablu TV din România înregistrau un număr de peste șapte milioane și jumătate de persoane în 2017; raportul de forțe este de 3, 1 milioane de persoane care locuiesc în mediul rural și 4, 4 milioane care locuiesc în mediul urban.
Iar ceea ce este cât se poate de ilustrativ este faptul că 2, 3 milioane dintre acești abonați au abonament la servicii oferite prin rețele DTH (prin satelit). În timp ce populația urbană este adeptă televiziunii prin cablu (în format digital, peste 82%), populația din mediul rural s-a axat pe televiziunea prin satelit (54%).
Se preconizează că lupta pentru atragerea de noi clienți să fie din ce în ce mai intensă, în acest sens, Orange și Vodafone fiind într-o luptă directă cu RDS-RCS. Telekom se pare că va ieși oficial (cât de curând) de pe piața românească (la nivel complet, pe toate domeniile de activitate).
Porția rămasă se va adjudeca de către acești mari jucători ramași pe piață; mai ales că Akta va intra în componența Orange, în timp ce Vodafone va “înghiți” UPC.